Mihai Neșu a fost unul dintre eroii lui 2011. Nu e o catalogare de marketing. Mihai chiar a fost un erou. Prin atitudine, prin modul în care a știut să se reinventeze și prin încercarea de a ne molipsi cu încredere.
Tocmai Mihăiță Neșu, care trebuia să se hrănească din speranța celor din jur, a ales să ofere speranță și încredere, așa cum se oferă cadouri de Crăciun. „Bichonul” (nu vom renunța la porecla lui dragă doar pentru că nu mai „bagă material” pe banda stângă a naționalei sau la echipa de club din Olanda) a înființat o fundație care să ofere sprijin oamenilor aflați într-o situație asemănătoare lui, iar glasul i-a devenit o portavoce a gândului bun. Un rol pe care Mihai și l-a asumat cu încrederea că poate schimba ceva.
Ni l-a trimis prin e-mail ProSport l-a contactat pe Neșu prin e-mail cu o rugăminte-propunere: prin intermediul ziarului să transmită sportului românesc un mesaj pentru 2012. A răspuns în mai puțin de 20 de minute („Mihai citește toate mesajele”, spunea nu demult prietenul lui, George Ogăraru): „În principiu este OK. Mă voi gândi la un mesaj și ți-l voi trimite până pe 29 decembrie”. Cu o zi înainte, mesajul era deja gata. „A ieșit cam lung, dar cred că spune totul!”, concluziona tot Mihăiță. Semnătură plus un emoticon smiley! Alte vorbe sunt de prisos. Citiți mesajul lui Mihai Neșu! El spune totul!
În primul rând, anul care tocmai a început este unul total schimbat pentru mine față de anii trecuți. Văd totul din altă perspectivă, cu o altă scară de valori, mult mai relaxat și detașat de stresul care mă înconjura când jucam. De aceea urările mele pentru 2012 vor fi probabil total altele față de cele ale unui om normal, sau poate că nu…
Sportului românesc îi doresc să se dezvolte ca infrastructură și condiții pentru performanță și sper să se facă în 2012 mai multe programe eficiente de reeducare a copiilor în spiritul practicării sportului. Cred că în ziua de azi, când în fiecare zi apare câte un smartphone, un laptop nou sau un joc video nou, doar astfel, cu ajutorul părinților, profesorilor, antrenorilor, legilor pentru sport și ministerelor vom putea iar spera la performanțe și la sportivi celebri, ca altădată. Până atunci, mult succes la Londra și la cât mai multe performanțe și medalii.
Fotbalului românesc mi-e cel mai greu să-i urez ceva fiindcă se întâmplă atâtea lucruri care nu-și au locul în acest sport, încât nu prea știu cu ce să încep. Cred că cel mai important, și-i urez asta pentru 2012, care poate fi un nou început, deși e foarte greu, este să mai apară măcar 3-4 Academii de fotbal de anvergura celei a lui Hagi.
Dar părerea mea e că fotbalul nu va progresa dacă lumea nu va deveni mai bună, mai răbdătoare, mai realistă (și aici mă refer la televiziuni, ziariști, patroni) și nu va elimina scandalurile de zi cu zi, inventate majoritatea pentru rating sau pentru notorietate. Cred că imaginea pozitivă a fotbalistului trebuie să revină în prim-plan (sper să nu se supere nimeni). La acest punct sunt foarte sceptic, dar e dorința mea!
Fără fotbalistul român (talentat, părerea mea, dar lipsit de încredere momentan), așa criticat și pe locul 50 în lume, nu ar exista nici ziarele sau televiziunile de sport, nici patronii, nici impresarii, nici măcar stadioanele.
Deci pentru 2012 îmi doresc mai mult respect pentru personajul principal, care a ajuns un figurant hulit în propria-i peliculă, mai multe investiții, încredere și educație pentru copii și tinere talente autohtone, răbdare, un campionat civilizat, un început de campanie de calificare reușit pentru națională și, nu în ultimul rând, furați modele de organizare a fenomenului din țări cu succes în acest domeniu… Ne va ajuta mult. Dacă Hagi a putut face asta, ar trebui să facă și alții. Așa, sper, în 10-15 ani vom fi din nou mândri de fotbalul românesc.
Tuturor vă urez multă-multă sănătate, lucru care ocupă primul loc în mintea mea ca importanță din 10 mai 2011. Și doi, să fiți mereu alături de cei dragi și oferiți-le necondiționat dragostea și suportul dumneavoastră.
La Mulți Ani, Cu drag, Mihai Neșu
Ajutat de tehnologie În urmă cu șapte luni, pe 10 mai 2011, Mihăiță Neșu era trimis direct pe masa de operații de colegul său, uriașul Alje Schut, care a căzut pe spatele românului la o banală miuță de la antrenament și i-a provocat acestuia fractura unei vertebre cervicale. După intervenția chirurgicală care a durat cinci ore, Neșu a început o terapie de recuperare sinuoasă, în clinica De Hoogstraat din Utrecht. În ultima vreme, principala preocupare a „Bichonului” a fost menținerea legăturii cu prietenii și susținătorii săi din România, prin intermediul chatului online. Acest lucru a fost posibil datorită unor dispozitive electronice adaptate, precum un IPad special, care îi permite lui Neșu să navigheze pe internet în ciuda paraliziei de care încă suferă.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER